Agonie

agony

De la atata suparare,
Inima ma doare tare,
O simt incet, incet cum moare
Fiindca n-are strop de alinare.

Singura ratacesc in intuneric
Si simt un fior de gheata puternic
Ce vine din sufletul meu
Pustiu si de tristete greu.

Pierduta sunt pe-acest pamant uitat
Si parca de un diavol blestemat,
Ma plimb pe strazi fara o tinta anume
Aproape nici nu mai stiu al meu nume.

Pentru ca nimeni nu il striga, nu-l rosteste
Acum cand toata lumea ma uraste,
Uitata sunt de toti, de toate
Nu ma gandesc decat la…moarte.

Cum poti uri pe cineva
Care ti-a luminat viata,
Care te-a iubit enorm
Atat cat ar putea un om?

De ce s-asculti de mintea obosita
In loc de inima ranita?
De ce renunti la sufletelul tau
Cand vezi ca ti-e atat de rau?

Ce rost mai am in asta lume
Cand vad doar orizonturi brune?
Fara sa stiu ce-i bucuria
De ce sa imi continui agonia?

agonie

~ de flamesofjoy pe Iulie 27, 2009.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: