Fara dragostea cosmica

Si nins mi-e sufletul de dor
Caci fara dragoste-am sa mor
Si amaruie tare-i dimineata
Cand stelele nu-mi lumineaza fata.

Departe e de al meu gand
Sa n-avem dragoste pe pamant
Este teribil sa suspini mereu
Si sa nu ai „ingerul” tau.

Nu pot sa-inot in lacrimile amare
Care ma napadesc atat de tare
Imi doresc sa urc pe piscul muntelui
Sa pot atainge-o raza a soarelui.

Sentimentul de neliniste m-omoara
Incep s-aud sunete de vioara
Cred ca incep incet, incet,
Sa-mi pierd mintile complet.

Unde-i eternitatea ce-o simteam candva?
Cu absolut toata fiinta mea?
De ce desartaciunea-mi da tarcoale?
Si trupul imi e plin de incordare?

De-as intelege-o clipa ce-i cu mine
Poate mi-as mai veni in fire
Si-as respira din nou increzatoare
Ca-eterna dragoste nu moare…


~ de flamesofjoy pe Martie 11, 2010.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: